blog-post-img-1375

”Măsuri pe care le pot lua angajatorii pentru promovarea egalității de gen pe piața muncii”.

Joi, 26 februarie, a avut loc la Grand Hotel Napoca masa rotundă cu tema ”Măsuri pe care le pot lua angajatorii pentru promovarea egalității de gen pe piața muncii”. Acesta este cea de-a șasea dezbatere publică, dintr-o serie de șase astfel de evenimente dedicate incluziunii femeilor pe piața muncii propuse în cadrul proiectului ”Egalitate reală, nu conceptuală” (detalii la www.femeiactive.ro). Proiectul este implementat de Asociaţia JCI Active Citizens Cluj, în parteneriat cu Loop Operations, Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă, Institutul Economic Român şi Asociaţia pentru Promovarea Economiei Cunoaşterii și cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

La dezbatere au participat reprezentanți ai autorităților publice, ai instituțiilor publice cu atribuții în domeniile asistenței, protecției sociale și incluziunii pe piața muncii, ai sindicatelor și mediului de afaceri local.

Cu ocazia mesei rotunde, au fost prezentate rezultatele unui studiu realizat în cadrul proiectului privind segregarea de gen și oportunitățile de incluziune ale femeilor pe piața muncii din regiunea nord-vest. Cercetarea a avut un dublu obiectiv: pe de o parte, de a evidenția principalele dificultăți ce stau în calea incluziunii femeilor; și, pe de altă parte, de a identifica și analiza oportunități de incluziune pe piața muncii. Studiul și-a propus să abordeze o tematică mai puțin analizată în programele ce vizează problematica egalității de gen pe piața muncii, și anume politicile și programele de incluziune a femeilor. Studiul va fi finalizat cu un set de recomandări de bune practici pentru incluziune ce va fi făcut public în perioada următoare.

Componenta calitativă a cercetării a constat din 11 interviuri realizate cu specialiști din companii, organizații neguvernamentale și instituții publice din domenii precum: managementul resurselor umane, recrutare, asistență socială, psihologia muncii și conformitate în raporturile de muncă. Componenta cantitativă a vizat politicile de incluziune din mediul de afaceri, acoperind companiile din domeniile prioritare de dezvoltare  din regiunea nord-vest: IT (hardware și software), produse electronice și optice, mașini și echipamente, echipemente electrice, telecomunicații, energie și mediu și contrucții sustenabile, la care au fost adăugate servicii suport pentru mediul de afaceri. Cercetarea s-a  realizat pe un eșantion de 104 companii dintr-un total de 1.340 de oranizații identificate în domeniile amintite.

Două dintre temele de interes ale cercetării au inspirat și discuțiile din cadrul dezbaterii de joi. Mai întâi, s-a vorbit despre măsura în care femeile au acces la oportunitățile de dezvoltare a carierei în companiile vizate. Au fost abordate subiecte precum: prezența femeilor la nivelurile de decizie din organizații, accesul la traininguri, programe de planificare a carierei ori existența în firme a unor politici interne scrise de etică, incluziune și diversitate. Conform studiului, 13% dintre companiile din domeniile acoperite nu au angajați femei; totodată, la finalul lui 2014, femeile reprezentau 38% din numărul total al angajaților din aceste organizații. Este de remarcat faptul că numărul cel mai mare de contracte de muncă pe perioadă determinată este deținut de femei, în proporție de 57%, în vreme ce tot femeile ”beneficiază” și de numărul cel mai mic de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, într-o proporție de doar 35%. Semnificativ este și faptul că ponderea femeilor din managementul de vârf este de numai 29%.

În al doilea rând, s-a discutat despre problema echilibrului dintre viața privată și familie, pe de o parte, și viața profesională și carieră, pe de alta, remarcându-se lipsa din politicile companiilor a oportunităților de integrare pentru tinerele mame. Cu doar câteva excepții, în companiile din regiunea nord-vest nu se poate vorbi de programe de facilitare a integrării femeilor care se reîntorc din concediul de maternitate, de practici precum flexibilitatea locului de muncă, flexibilitatea programului de lucru sau partajarea slujbei, ori de facilități precum creșele, grădinițele și serviciile de afterschool pentru copiii angajaților.

Nu întotdeauna creșterea investițiilor străine, creșterea numărului locurilor de muncă și creșterea economică sunt însoțite și de un plus de calitate a locurilor de muncă, este una dintre concluziile dezbaterii. Rata ridicată a fluctuației personalului din mai multe domenii de activitate, lipsa, chiar și din multe companii multinaționale, a unor politici pe termen lung de dezvoltare a resurselor umane, lipsa de programe de incluziune, lipsa facilităților pentru echilibrarea vieții de familie cu cerințele slujbei, solicitările tot mai mari ale noilor joburi sunt simptome ale unui mediu de afaceri nu foarte prietenos cu angajații și, în particular cu femeile. Un mediu de afaceri în care femeile de succes reușesc nu datorită oportunităților sau facilităților existente, ci în pofida dificultăților ce li se așază în cale.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail

Niciun comentariu

There are no comments in this article, be the first to comment!

Leave a Reply

Rules of the Blog
Do not post violating content, tags like bold, italic and underline are allowed that means HTML can be used while commenting. Lorem ipsum dolor sit amet conceur half the time you know i know what.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.